Centrul de documentare şi informare, MATERIALE UTILE IN ACTIVITATI

Nebuloasa educativă


Nu prea ştiu cu ce să încep şi cum să încep. În România am senzaţia că suntem ca într-un cerc vicios şi lipicios, în sensul că se încep enşpe mii de proiecte, multe chiar utile, dar cum multe dintre ele sunt noi şi lipsa de experienţă îşi spune cuvântul, echipa de proiect se împotmoleşte din loc în loc… greşeşte…
Pornind ca începător într-un amalgam de carte, calculatoare, internet şi alte chestii ce ţin de CDI, făcând şi un curs sau două în domeniu, mi-am dat seama ce neştiutoare sunt pe lumea asta şi am senzaţia că oricât aş încerca să aflu mai multe despre cu ce se mănâncă meseria de profesor documentarist, cu atât mai deasă este ceaţa în acest domeniu. Modelul francez a fost preluat, dar experienţa franceză mai puţin sau prea puţin. E greu să menţii legătura cu documentarişti din Franţa şi e greu să lucrezi să pui în practică dacă n-ai văzut efectiv cum se lucrează efectiv într-un CDI francez. E şi mai greu să araţi oamenilor din jurul tău cu ce se mănâncă CDI-ul, să-i faci pe copiii – elevi să respecte nişte reguli şi să se implice VOLUNTAR în activităţi în CDI.

Anunțuri
Centrul de documentare şi informare

O AMINTIRE …


IN PRIMUL AN DE FACULTATE AM AVUT O PROFESOARA ADUSA DE UNIVERSITATE DIN SUA. AM FACUT SI IN PRIMUL SI IN AL DOILEA SEMESTRU CU EA. VENEA, STATEA O LUNA SI LUCRA INTENSIV CU NOI. IN PRIMA SAPTAMANA FACEA PARTEA TEORETICA SI APOI 3 SAPTAMANI PARTEA PRACTICA. SI ERA PARCTICA. NE-A MUNCIT PE TOTI.
PROFESOARA, MARY LU JOHNSON PE NUMELE EI, NE DADEA LUCRARI INDIVIDUALE SI DE GRUP. ASA BINE A REUSIT SA NE CUNOASCA, CA ORGANIZA GRUPUL DE LUCRU EXACT CU CEI CARE NE INTELEGEAM MAI BINE, A REUSIT SA NE DIBUIASCA PE TOTI. DESI ERA LA O VARSTA RELATIV INAINTATA, UNDEVA INTRE 50 – 60 ANI, SI MERGEAM LA EA CLAIE PESTE GRAMADA, BULUC SI IN GRUP SA-I PUNEM FIECARE ALTA INTREBARE, INTR-O ENGLEZA PE CARE NICI NOI NU O INTELEGEAM, AVEA RABDARE, NE RASPUNDEA LA FIECARE, PE RAND SI FOARTE CALMA. CAND NE ADUCEA LUCRARILE PRACTICE CORECTATE SI NOTATE CORECT STATEA DE VORBA CU FIECARE IN PARTE SI NE EXPLICA FIECARE CE-A GRESIT.
INTR-O ZI, LA ,,SEDINTA” DE DIMINEATA CAND ISI PRIMEA FIECARE SARCINA, NE-A SPUS O CHESTIE CARE MI-A RAMAS INTIPARITA IN MINTE: SA FITI DRAGUTI, ATUNCI CAND VENITI LA SERVICI LASATI-VA PROBLEMELE DE ACASA – ACASA SI RESPECTATI-I, VORBITI FRUMOS, NU TREBUIE SA VA STIE TOATA LUMEA CA AVETI PROBLEME.
O ALTA CHESTIE CARE NE-A ZIS-O SI CARE MI-A RAMAS INTIPARITA A FOST: BIBLIOTECARI FIIND, DACA VINE CITITORUL LA VOI SI VA CERE UN NUMAR DE TELEFON SAU O INFORMATIE PE CARE NICI VOI NU O STITI, INCERCATI SA O CAUTATI SAU MACAR SA-I PUNETI LA DISPOZITIE MODALITATEA DE A GASI INFORMATIA SAU SURSA INFORMATIEI.
NU NE NASTEM ATOTSTIUTORI SI NU O SA LE PUTEM STI PE TOATE. SI DE CE SA NE TOT PLANGEM CA O DUCEM RAU?
PROFESOARA DIN SUA MI-A RAMAS CA MODEL DE OM SI PROFESOR. IN APROXIMATIV 2 LUNI DE CURSURI FACUTE CU EA, AM INVATAT MAI MULT DECAT AM INVATAT DE LA TOTI PROFESORII ROMANI CARE I-AM AVUT IN FACULTATE. TOT RESPECTUL PENTRU EI PENTRU CA SI DE LA EI AM INVATAT TOTUSI DESTUL DE MULTE LUCRURI, FARA DE CARE ACUM MI-AR FI GREU.
IN PLINA IARNA SI PE UN GER DESTUL DE URAT VENEA IMBRACATA INTR-O ROCHITA SUBTIRE CU BRETELE, CU UN TRICOU CU MANECA SCURTA PE DEDESUPT SI UN SACOU SUBTIRE PE DEASUPRA SI MAI VENEA SI CU O DACIE BREAK VECHE, CARE NU STIU CATA CALDURA II DADEA SI NU SE PLANGEA DE NIMIC, ERA CU ZAMBETUL PE BUZE IN FIECARE DIMINEATA.
STUDENTII ROMANI CARE AU AVUT-O PROFESOARA ISI VOR AMINTI DE EA, PACAT CA NU TOTI AU PUTUT SA O AIBA CA PROFESOARA.